Rostopasca, după denumirea ei științifică „Chelidonium majus” este foarte apreciată pentru efectele sale vindecătoare la nivel extern.

Administrarea internă a acestei plante rămâne însă în continuare destul de controversată, din cauza conținutului de substanțe cu potențial toxic.

Rostopasca în medicina tradițională

Primele utilizări ale acestei plante medicinale datează din antichitate, de pe vremea lui Dioscorides. Pe vremea aceea, rostopasca era întrebuințată împotriva icterului, pentru calmarea durerilor, ca agent colagog și ca remediu oftalmologic natural.

Principalii săi compuși sunt alcaloizii (berberina, celeritrina, cheliodonina, coptizina, sanguinarina), care au fost izolați în urmă cu câteva decenii.

Din păcate, nu toate utilizările acestei plante au fost verificate și confirmate de studiile științifice. În ciuda popularității sale în medicina europeană și chineză tradițională, rostopasca nu s-a alăturat altor plante și remedii renumite, precum mușețelul, sunătoarea sau valeriana.

Rostopasca este însă în continuare vândută în magazinele naturiste sub formă de ceai și unguente. Dat fiind faptul că există multe controverse privind administrarea sa internă, este mai bine să evităm folosirea ei sub formă de ceai.

Rostopasca în afecțiunile externe

Crema de rostopască este în schimb un remediu eficient pentru afecțiunile pielii. În medicina populară, cel mai mult este cunoscută pentru capacitatea ei de a elimina negii.

Sucul de rostopască era cel mai des folosit în acest scop. În Serbia, sucul se aplica pe zonele de piele afectate de erupții, psoriazis sau eczeme.

În Slovacia și Ucraina, sucul de rostopască era aplicat pe tăieturi și eczeme, iar fiertura din rădăcini se utiliza la băi și spălături pentru tratarea afecțiunilor dermatologice. În Rusia, același remediu se folosea în iritațiile pielii, mâncărimi cauzate de alergii și dermatite.

Și cataplasmele din florile sau frunzele plantei erau aplicate în unele regiuni din lume, atât pe negi, cât și pe răni. De pildă, în Polonia, frunzele de rostopască se aplicau pe ulcere.

Crema de rostopască

Alifia de rostopască, rășină de brad, ulei de măsline și ceară era folosită în vechime pentru tratarea pustulelor. Are efecte antivirale, antiseptice, cicatrizante și trofice. Ajută la regenerarea țesuturilor afectate ale pielii. Poate fi folosită în:

• negi
• veruci
• herpes
• răni închise
• psoriazis
• impetigo
• ulcerații atone
• panarițiu

Crema de rostopască se aplică de 2-3 ori pe zi pe regiunea de piele afectată. Înainte de a începe să utilizați o cremă medicinală, este bine să faceți un test de sensibilitate. Aplicați o cantitate mică de cremă pe piele și așteptați să vedeți dacă apar reacții adverse.

Crema de rostopasca preț

O cutie cu cremă de rostopască costă în jur de 6-10 lei. O poți cumpăra de la magazinele naturiste, sau de aici:
[products ids=”10395″ orderby=”date” columns=”4 order=”desc”]

Sursă: Sylwia Zielińska, Anna Jezierska-Domaradzka, Magdalena Wójciak-Kosior, Ireneusz Sowa, Adam Junka, and Adam M. Matkowski, Greater Celandine’s Ups and Downs−21 Centuries of Medicinal Uses of Chelidonium majus From the Viewpoint of Today’s Pharmacology, Front Pharmacol. 2018; 9: 299. Published online 2018 Apr 11. doi: 10.3389/fphar.2018.00299: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5912214/