Boala FICATULUI GRAS – cauze, simptome, dietă

Articol scris de Ana-Maria Postolache

Boala ficatului gras este o afecțiune hepatică în care apar modificări macrovesiculare dar fără inflamații (steatoză), în absența consumului excesiv de alcool.

Poate fi împărțită în 2 sub-grupuri: boala ficatului gras non-alcoolic sau steatoza hepatică și steato-hepatita non-alcoolică. În primul caz, este prezentă steatoza hepatică, dar fără semne de leziuni hepato-celulare În al doilea caz, pe lângă steatoza hepatică, este prezentă și inflamația, cu leziuni hepatocite (umflare).

Boala ficatului gras este strâns legată de sindromul metabolic. Circa 90% dintre pacienți cu sindrom metabolic au această afecțiune hepatică. Este de asemenea asociată cu obezitate, diabet și hiperlipidemie (nivel crescut de grăsimi în sânge).

BOALA FICATULUI GRAS – CAUZE

Boala ficatului gras este diagnosticată la o vârstă medie de 50 de ani, deși poate să apară între 18 și 60 de ani. Incidența acestei boli se află într-o continuă creștere, din cauza creșterii obezității, a diabetului de tip 2 și a consumului de alcool.

Grăsimea se poate acumula în ficat din mai multe cauze:

– creșterea furnizării de acizi grași liberi către ficat
– creșterea sintezei acizilor grași în ficat
– scăderea oxidării acizilor grași
– scăderea sintezei sau secreției lipoproteinlor de foarte mică densitate

Stresul oxidativ este responsabil pentru producția de colagen și inflamație. Alți factori care contribuie la dezvoltare ficatului gras sunt:

– utilizarea unor medicamente (ex. Tamoxifen, Amiodaronă, Metotrexat)
– anormalități metabolice (ex. tulburări de stocare a glicogenului, homocistinurie)
– consum de alcool
– tulburări nutriționale (ex. malnutriție severă, dietă de înfometare, supra-alimentare, alimentație parenterală totală)
– boala Wilson
– boala Celiacă

Obezitatea este unul din cei mai cunoscuți factori de risc ai acestei afecțiuni. Dintre pacienții cu obezitate severă care trec prin operație bariatrică (micșorare de stomac), 90% sunt diagnosticați cu boala ficatului gras, iar chiar unii au ciroză. Un alt factor principal asociat cu boala ficatului gras este rezistența la insulină.

BOALA FICATULUI GRAS – SIMPTOME

Persoanele cu ficat gras sunt de regulă asimptomatice. Boala este descoperită incidental în urma unor analize efectuate cu alt scop. Dacă totuși apar simptome, ele sunt non-specifice:

– ficat mărit
– oboseală
– durere sau disconfort în partea dreaptă a abdomenului superior

În fază mai avansată (ciroză) se pot distinge următoarele simptome:

– umflarea abdomenului (ascită)
– vase de sânge mărite sub suprafața pielii
– sâni măriți la bărbați
– splină mărită
– palme roșii
– îngălbenirea pielii și a ochilor (icter)

FICATUL GRAS – MIJLOACE DE TRATAMENT

Principala formă de tratament pentru ficatul gras vizează modificarea stilului de viață. Se recomandă scăderea greutății corporale și ținerea sub control a lipidelor și a glicemiei.

S-a demonstrat că scăderea greutății corporale reduce steatoza hepatică. Pentru a vedea îmbunătățiri, este necesară o scădere de 3-5% a greutății corporale. Însă pentru ameliorarea necro-inflamației, se impune o scădere mai mare a greutății corporale, de până la 10%.

Este important ca pacienții să nu mai consume alcool, nici medicamente care provoacă toxicitate la nivelul ficatului (inclusiv Paracetamolul).

Studiile arată că dieta Mediteraneană poate ajută la reducerea grăsimii din ficat. Acest plan alimentar presupune un consum crescut de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și ulei de măsline, și reducerea consumului de carne roșie în schimbul a unei cantități mai mari de pește.

Cercetătorii atrag atenția că dietele bogate în fructoză și glucoză contribuie la depozitarea grăsimii în ficat și la inflamații.

La fel de contraindicat este consumul de alimente cu un indice glicemic mare. Consumul excesiv de grăsimi și carbohidrați este asociat de asemenea la steatoza hepatică.

Rezultatele studiilor pe oameni arată că în cadrul unei diete bogate în carbohidrați simpli (rafinați), ficatul acumulează rapid grăsime.

[products ids=”7068, 11029, 4260, 11876, 11873, 3556″ orderby=”date” columns=”6″ order=”desc”]

Surse bibliografice:

1. Catiele Antunes, Mohammadreza Azadfard, Steve S. Bhimji, „Fatty Liver”, articol apărut în Stat Pearls, preluat de pe site-ul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441992/
2. Mayo Clinic, „Nonalcoholic fatty liver disease”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/symptoms-causes/syc-20354567
3. Wynne Armand, Wynne Armand, „Fatty liver disease: What it is and what to do about it”, Harvard Health Publishing: https://www.health.harvard.edu/blog/fatty-liver-disease-what-it-is-and-what-to-do-about-it-2019011015746
4. Silvia Marinho Ferolla, Luciana Costa Silva, Maria de Lourdes Abreu Ferrari, Aloísio Sales da Cunha, Flaviano dos Santos Martins, Cláudia Alves Couto, and Teresa Cristina Abreu Ferrari, „Dietary approach in the treatment of nonalcoholic fatty liver disease”, articol publicat în World Journal of Hepatology, 2015 Oct 28; 7(24): 2522–2534, preluat de pe site-ul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4621466/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *